miercuri, 24 iunie 2015

Ziua Universala a Iei - Costumul Popular in zona Suceava



Costumul Popular in zona Suceava

In arta populara o parte o constituie cusaturile si broderiile care sunt si vor fi un izvor nesecat de inspiratie pentru generatiile viitoare.  Prin talent si indemanare broderiile si tesaturile lucrate cu migala si pricepere au fost cunoscute de-a lungul veacurilor si vor ramane ca lucrari de arta de o mare valoare.  


Broderiile romanesti se caracterizeaza pe regiuni diferite prin modele care reprezinta si determina varietatea costumelor populare. Costumele populare se deosebesc intre ele dupa forma, dupa ornamentele si culorile folosite la aceste broderii.

Culorile  (cromatica)sunt armonios alese dupa pricepere si gust artistic  si  au un rol deosebit la  crearea costumelor populare din aceasta zona.
Costumul popular din regiunea Suceava se remarca printr-o croiala simpla care da corpului o linie zvelta. 
Costumul popular din zona Suceava  se prezinta sub o forma unitara cu unele particularitati in compunerea decorului (ornamentatia) si a cromaticii.

Costumul popular din aceasta zona se imparte in doua subzone: Campulung si Radauti cu desebiri intre ele din punct de vedere al cromaticii, al fotelor (prin distributia vergutelor decorative).

Camasa sau iia este din bunbac sau canepa si se croieste din 4 foi care se strang in jurul gatului prin creti. Ea este ornamentata cu broderii in mai multe culori imbogatite cu fire de aur si argint, cu margele si fluturi. Iile din aceasta zona sunt remarcabile prin décor si cromatica, fara guleras si cu altita.
Motivee de broderie care impodobesc altitele, manecile si pieptii au diverse forme geometrice, motive florale si imagini de pasari si animale in culori variate.

Pe maneci motivele sunt inguste si mai intotdeauna asezate in linii, diagonale spre deosebire de celelalte regiuni, unde motivele urmaresc liniile verticale si cateodata liniile orizontale. Manecile acestor forme de ii fiind foarte bogat impodobite se termina in partea de jos pe o manseta formata dintr-un galon foarte ingust. Partea de jos a iiei care are croiala tot in clini este conturata pe margine cu acelasi motiv ingust de broderie de pe maneca. 

Fotele (catrinta) sunt dintr-o bucata dreptunghiulara care inconjoara corpul si se petrece in partea stanga. Ele sunt tesute din lana in culori inchise mai mult pe negru si cotrurate pe margine la fel si pe linia de lungime printr-un chenar mai lat sau mai ingust in mai multe culor unde predomina culoarea rosu.

In aceasta regiune fotele sunt in dungi inguste verticale in diferite culori pe un fond inchis. Fota se infasoara srans in furul corpului si se poarta cu un colt suflecat si prins in talie sub brau.

Pe linia de talie fota se fixeaza pe talie cu brau sau bete care inconjoara corpul de cateva ori.

Costumul popular din regiunea Suceava se completeaza pe cap cu o basma de culoare inchisa, terminata de jur imprejur cu franjuri de matase.

Peste costum se poate purta un suman din postav de culoare inchisa cu ornamente bogate din snururi din lana neagra sau o bundita impodobita cu blana de jder sau miel.

Evolutia costumului popular se datoreste raporturilor etnografice care au existat de-a lungul vremii intre zonele vecine care s-au influntat reciproc, zona Sucevei cu subzonele Campulung M. si Radauti si zona Moldovei de Nord, unde un aspect specific este portul popular hutul, contemporan, care prezinta o mare asemanare cu cel romanesc, acest lucru indica influenta etnografica reciproca in contactul dintre romani si ucraineni. 

Putem spune ca zona Suceava cu subzonele sale prin transformari si stilizari in timp au determinat aparitia unei tendinte de impletire a traditionalului cu  modernismul  a costumului popular, pe care il putem  denumi costum popular marca Bucovina. 


Prin informare si educatie, sunt posibilitati de adaptare a ornamentatiei si a cromaticei populare in domeniul imbracamintei moderne.


  
Bibliografie:
1.     Natalia Tautu-Stanescu, Aplicatii de broderii romanesti, Editura Tineretului, Bucuresti 1966.
2.     Ecaterina D. Tomida, Cusaturile si broderiile costumului popular din Romania, Editura Tehnica Bucuresti 1972.