Costumul Popular in zona Suceava
In arta populara o parte o constituie cusaturile si
broderiile care sunt si vor fi un izvor nesecat de inspiratie pentru generatiile
viitoare. Prin talent si indemanare
broderiile si tesaturile lucrate cu migala si pricepere au fost cunoscute de-a
lungul veacurilor si vor ramane ca lucrari de arta de o mare valoare.
Broderiile romanesti se caracterizeaza pe regiuni
diferite prin modele care reprezinta si determina varietatea costumelor populare.
Costumele populare se deosebesc intre ele dupa forma, dupa ornamentele si
culorile folosite la aceste broderii.
Culorile (cromatica)sunt armonios alese dupa pricepere si gust
artistic si au un rol deosebit la crearea costumelor populare din aceasta zona.
Costumul popular din regiunea Suceava se remarca
printr-o croiala simpla care da corpului o linie zvelta.
Costumul popular din zona Suceava se prezinta sub o forma unitara cu unele
particularitati in compunerea decorului (ornamentatia) si a cromaticii.
Costumul popular din aceasta zona se imparte in doua subzone: Campulung si Radauti cu desebiri intre ele din punct de vedere al cromaticii, al fotelor (prin distributia vergutelor decorative).
Costumul popular din aceasta zona se imparte in doua subzone: Campulung si Radauti cu desebiri intre ele din punct de vedere al cromaticii, al fotelor (prin distributia vergutelor decorative).
Camasa sau iia este din bunbac sau canepa si se
croieste din 4 foi care se strang in jurul gatului prin creti. Ea este ornamentata
cu broderii in mai multe culori imbogatite cu fire de aur si argint, cu margele
si fluturi. Iile din aceasta zona sunt remarcabile prin décor si cromatica,
fara guleras si cu altita.
Motivee de broderie care impodobesc altitele,
manecile si pieptii au diverse forme geometrice, motive florale si imagini de
pasari si animale in culori variate.
Pe maneci motivele sunt inguste si mai intotdeauna
asezate in linii, diagonale spre deosebire de celelalte regiuni, unde motivele
urmaresc liniile verticale si cateodata liniile orizontale. Manecile acestor
forme de ii fiind foarte bogat impodobite se termina in partea de jos pe o
manseta formata dintr-un galon foarte ingust. Partea de jos a iiei care are
croiala tot in clini este conturata pe margine cu acelasi motiv ingust de
broderie de pe maneca.
Fotele (catrinta) sunt dintr-o bucata
dreptunghiulara care inconjoara corpul si se petrece in partea stanga. Ele sunt
tesute din lana in culori inchise mai mult pe negru si cotrurate pe margine la
fel si pe linia de lungime printr-un chenar mai lat sau mai ingust in mai multe
culor unde predomina culoarea rosu.
In aceasta regiune fotele sunt in dungi inguste
verticale in diferite culori pe un fond inchis. Fota se infasoara srans in
furul corpului si se poarta cu un colt suflecat si prins in talie sub brau.
Pe linia de talie fota se fixeaza pe talie cu brau
sau bete care inconjoara corpul de cateva ori.
Costumul popular din regiunea Suceava se completeaza
pe cap cu o basma de culoare inchisa, terminata de jur imprejur cu franjuri de
matase.
Peste costum se poate purta un suman din postav de
culoare inchisa cu ornamente bogate din snururi din lana neagra sau o bundita
impodobita cu blana de jder sau miel.
Evolutia costumului popular se datoreste raporturilor etnografice care au existat de-a lungul vremii intre zonele vecine care s-au influntat reciproc, zona Sucevei cu subzonele Campulung M. si Radauti si zona Moldovei de Nord, unde un aspect specific este portul popular hutul, contemporan, care prezinta o mare asemanare cu cel romanesc, acest lucru indica influenta etnografica reciproca in contactul dintre romani si ucraineni.
Putem spune ca zona Suceava cu subzonele sale prin transformari si stilizari in timp au determinat aparitia unei tendinte de impletire a traditionalului cu modernismul a costumului popular, pe care il putem denumi costum popular marca Bucovina.
Evolutia costumului popular se datoreste raporturilor etnografice care au existat de-a lungul vremii intre zonele vecine care s-au influntat reciproc, zona Sucevei cu subzonele Campulung M. si Radauti si zona Moldovei de Nord, unde un aspect specific este portul popular hutul, contemporan, care prezinta o mare asemanare cu cel romanesc, acest lucru indica influenta etnografica reciproca in contactul dintre romani si ucraineni.
Putem spune ca zona Suceava cu subzonele sale prin transformari si stilizari in timp au determinat aparitia unei tendinte de impletire a traditionalului cu modernismul a costumului popular, pe care il putem denumi costum popular marca Bucovina.
Prin informare si educatie, sunt posibilitati de
adaptare a ornamentatiei si a cromaticei populare in domeniul imbracamintei
moderne.
Bibliografie:
1. Natalia
Tautu-Stanescu, Aplicatii de broderii romanesti, Editura Tineretului, Bucuresti
1966.
2. Ecaterina
D. Tomida, Cusaturile si broderiile costumului popular din Romania, Editura
Tehnica Bucuresti 1972.